02 septembrie 2010

Recenzie Robyn - Body Talk pt 1


Albumul Body Talk pt 1 este cel care deschide seria de mini-albume pe care Robyn le va lansa anul acesta. El a fost scos pe piaţă pe data de 14 iunie în Europa şi 15 iunie în SUA. Albumul a primit note mari de la criticii de specialitate, având asigurat un no. 1 în Suedia, no. 4 în Norvegia şi Danemarca şi no. 3 în Billboard Dance/Electronic Albums. Dacă stai şi îl analizezi atent, vei descoperi că este un cocktail de electro, pop, dance şi, mai puţin, chiar şi hip-hop amestecate la viteză maximă. Este pe piaţă cu ajutorul casei de discuri Konichiwa la care Robyn este semnată.
1. Don`t fucking tell me what to do
abordând un sound foarte electro şi modern, Robyn ne oferiă încă o doză de muzică infecţioasă, alături de o voce bună, precum şi nişte versuri inteligente(ca de obicei), piesa fiind o creaţie dark ce deschide Body Talk pt 1

2. Fembot
Fembot, piesa cu nr. 2, merge puţin cu linia melodică către zona hip-hopului, actualizat fiind de o orechestraţie electro specifică lui Robyn. E o combinaţie reuşită între pop, electro şi hip-hop, linia melodică fiind destul de tare influenţată de acest gen muzical, dovedinudu-ne că Robyn ar putea cântă şi hip-hop, chiar dacă poate nu i s-ar potrivi la fel de mult ca stilul ei din prezent.

3. Dancing on my own
o piesă genială, de la început până la sfârşit. Are un instrumental agresiv ce îmbrăţişează genul electro marca Robyn, cu o voce ce cântă o linie melodică grozavă cu un mesaj strong

4. Cry when you get older
Aici cântăreţa adoptă poziţia unui povestitor ce face referire la relaţia copil-părinte, părinte-copil, acest mesaj fiind aplicat pe o melodie mixtă, ce conţine influenţe de la mai multe genuri muzicale. Dacă pe refren se observă influenţe de R&B şi pop, şi credeai că de acolo melodia va parcurge in aceste note, te înşeli, totul ia o turnură diferită faţă de ceea ce se afla în refren

5. Dance hall queen
Piesa este una ce merge pe un mood mai vesel şi poate puţin pueril în comparaţie cu ceea ce se află pe album. E un moment bun de respiro înainte de un hit dark, None Of Dem.
(asta e live, ca să vedeţi ce poate Robyn, în caz că nu o ştiaţi bine)
6. None of dem
None of dem este cea mai dark piesă de pe album, fiind totodată preferata mea. Cei de la Royksopp au făcut o echipă uimitoare cu Robyn. Fiind o combinaţie între mai multe genul, pe orechestrţie se aud tot felul de beat-uri obsedante, instrumente specifice stilului lui Robyn şi a celor de la Royksopp. Putem auzi până şi vioară/violoncel. O producţie extraordinar de bună, este o noutat (sau cel puţin auzi mai rar cobinaţii aşa reuşite de mai multe genuri) ce ar putea fi un single de succes în Europa, în special în partea nordică.

7. Hang with me
O baladă servită exact la timp pentru a ne linişti dupa None of dem. Intro-ul pianului şi vocea sinceră reărezintă succesul acestei producţii sentimentaliste. Nu are o poveste tragică, dar trebuie ascultată cap-coadă. Un cuvânt? Poate două: fucking great!

8. Jag vet en Dejlig Rosa 
Instrumentalul aproape inexistent lasă loc pentru admirarea vocii suave şi absolut impecabilă  a lui Robyn care se întoarce la origni cu acestă piesă acustică în limba nativă, suedeza. E încheierea a albumului standard.

9. BONUS - The girl and the robot
Iar uite aşa se încheie Body Talk pt 1 cu succes oferit de o altă producţie intreresantă  marca Robyn. O piesă electronică de milioane.


CONCLUZIE: Body Talk pt 1 e un album genial. De aceea primeşte din partea mea 10/10. Ascultându-i piesele treci prin o mulţime de sentimente reci sau calde, frumoase sau urâte, triste sau vesele. Robyn pur şi simplu şi-a deschis sufletul pe acest album personal. Cântăreaţa a ţinut să ne compună simţăminte cum ştie ea mai bine, muzica ei fiind comercială, dar totodată şi cu mesaje puternice ce o difereniţiază de duzina comercială plată.



Foto via

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Fii drăguţ şi dă-ţi cu părerea