Ellie Goulding a lansat pe data de 12 a acestei luni noul ei single, un cover după piesa Your Song a lui Elton John. E o piesă sensibilă, emoţionantă şi melancolică, numai bună de ascultat în aceste zile urâte şi friguroase, cu o cafea de ceai, cafea, ciocolată caldă alături de o carte sau un film. La britanici e cam echivalentul unei colinde la noi, aşadar toţi fanii lui Ellie din UK speră ca acestă piesă să urce pe locul 1 al UK Singles Chart. Deocamdată e pe 3, având 2 săptămâni în top şi o urcare spectaculoasă de 36 de locuri! Singurele piese care ar putea să o detroneze în momentul de faţă sunt The Time - Black Eyed Peas şi Like A G6 - Far East Movement.Să sperăm că va urca până pe 1 şi va fi astfel primul single al ei care ar atinge această poziţie.
Pentru a promova melodia, Ellie a filmat un videoclip simplu şi frumos, ce o prezintă pe această în jurul prietenilor şi lucrurilor care îi plac. O reţetă destul de ok, dacă e să ne luăm după numărul de vizualizări pe Youtube: aproape 2 milioane în 2 săptămâni.
Mie îmi place mult ce a făcut cu piesa, are o voce bună pentru a o cânta şi un accent englezesc format, ceea ce e un avantaj şi totodată o chestie care o poate face să fie cea mai de succes piesă a ei. Varianta lui Elton John e ok, dar modul în care o cântă Ellie mi se pare mai frumos. E doar părerea mea şi atât.
UPDATE: piesa a urcat pe locul 2, iar mâine se lansează albumul Bright Lights, o relansare a albumului Lights cu câteva piese noi!
Anul acesta Robyn a salvat industria muzicala cu seria de albume Body Talk, albume la care am facut desigur o recenzie şi mi-au plăcut maxim. Pe 22 a fost lansat sub casa de discuri a lui Robyn, Konichiwa. E conţinut din mini-albumul Body Talk pt. 3 şi cele mai bune cântece de pe celelate discuri, adunate deci într-o compilaţie. Conţine NUMAI piese bune, demne de hit. 1. Dancing on my own - primul single de pe Body Talk pt. 1 încă e pe repeat şi va rămâne o piesă bună ever
2. Fembot - o atitudine agresivă pe o piesă electro = coolness
3. Don`t fucking tell me what to do - este încă o piesă preferată de pe primul album al seriei ce are parte de un clip 3D
4. Indestructible - cel mai bun single dintre cele 3 lansate, are tot ce-i trebuie: voce suavă, instrumental sfâşietor şi versuri incredibile. da, e pe repeat şi nu va ieşi de grabă
5. Time Machine - o piesă nouă, ce face parte de pe Body Talk pt. 3, pot să spun că detronează orice piesă de-a lui Robyn. E digerabilă, destul de comericială dar specifică stilului cântăreţei, deci ciudată şi diferită. Nu văd de ce nu ar putea-o lansa ca şi single...
6. Love Kills - Love Kills mă impresionează de fiecare dată când o ascult şi îmi dă fiori
7. Hang with Me - single-ul secund, de pe Body Talk pt. 2 rămâne totuşi o piesă specială şi personală, plină de emoţie şi mesaje
8. Call your girlfriend - încă o piesă nouă, un alt sound solid şi crazy care m-a prins de la primul play
9. None of Dem - da, clar, desigur None of dem este una dintre cele mai bune piese ale acestei ere Robyn şi merită încă multe replay-uri
10. We dance to the beat - chiar dacă nu e pe repeat, e una dintre piesele mai puţin digerabile iar de aceea e foarte ciudată
11. U should know better feat. Snoop Dog- o piesă uimitoare, felul cum se combină soundul electro hard cu vocile celor doi este spechless
12. Dancehall queen - o combinaţie interesantă ce va rămâne un imn al petrecăreţilor
13. Get myself tonight - începe ca albumul să se potolească şi devine din ce in ce mai uşor; Get myself tonight e o piesă mediocră dar merge şi aşa
14. In my eyes - o altă piesă mediocră de pe Body Talk pt. 1, nu m-a prins nici azi dar merită câteva ascultări pentru mesajul său încurăjator
15. Stars 4-ever - albumul se încheie cu o altă melodie nouă, o doză uşurică de electro pentru ca albumul să se încheie frumos
CONCLUZIE: Body Talk este cea mai tare eră muzicală a lui 2010, originală, sensibilă, emoţională şi dansabilă în acelaşi timp. Ultimul album din serie susţine sus şi tare această idee şi o duce la extreme unde se contopeşte cu sentimentele. Nota mea pentru Body Talk este un 10/10 clar chiar dacă are 6,(6)% piese mediocre. Majoritatea criticilor au apreciat albumul, iar eu doresc ca Robyn să intre în vederea tutoror pentru mesajele puternice pe care le transmite prin cântecele sale, camuflate pe după un instrumental extraordinar de solid.
După o lungă aşteptare Kelis decide să lanseze clipul la cea mai tare piesă de pe ultimul ei album, super-hitul(speer şi eu) BRAVE!
Nu are rost să mă opresc din nou asupra piesei, are iz de hit si sper că va deveni ascultată şi preferată măcar de europeni(americanii nu prea au apreciat Flesh Tone). Modernitatea acestei producţii m-a făcut să mă gândesc la un scenariu/tip de video potrivit: filmat pe croma, editat la greu, costumaţii cu grămada şi o coregrafie ucigătoare! Însă Kelis ce a făcut? A decis că aceste lucruri dau dovadă de superficialitate şi ne oferă un clip simplu, sincer, poate chiar timid dar este mult mai expresiv decât putea fi clipul pe care îl aveam eu în minte. Puterea vine din interiorul fiecăruia şi nu depinde decât de propria persoană şi de nimic altceva.
Sper ca mesajul să fie înţeles şi apreciat iar Kelis să se regăsească în sfârşit în fiecare dintre cei care o ascultă.
Jessie J este o nouă cântăreaţă din UK, una dintre scriitoarele hitului Party in the USA a lui Miley Cyrus. Jessie a decis să se lanseze şi ea în industrie, primul ei single Do it like a dude fiind prima ei piesă de acest gen. Pe 8 noiembrie a apărut şi clipul piesei.
Do it like a dude e o piesă dinamică, puternică şi cu multă personalitate(caracterstică importantă în ziua de azi, până şi artiştii consacraţi în anumite stiluri muzicale se dau pe dance - U2, se zvoneşte că lucrează cu Guetta la o piesă dance, efectul de turmă arhiprezent în România). E o evoluţie enormă faţă de Party in the USA. Atitudinea lui Jessie e una colţuroasă, de neabordat. Vocea ei sună ciudat şi se potriveşte perfect pentru acest gen de rap feminin. Un astfel de exemplu avem şi în România, google JJ. Clipul de promovare accentuează această idee transmisă de piesă într-un mod frumos şi cu o mică notă de vulgaritate ascunsă printre cadre. E un clip excelent, având în vedere că este clipul de debut al acesteia.
Jessie J are deja ceva succes în UK, unde Do it like a dude a prins binişor. Sper să o vedem în topuri în poziţile de vârf, având talent(voce şi fler la compunerea pieselor) şi o personalitate specială.
Natasha Bedingfield e una dintre cele mai apreciate artiste britanice din ziua de azi. Muzica ei a fost intotdeauna de calitate, vocea ei a fost intotdeauna exceptionala si stilul ei nu a fost niciodata vulgar.
Anul acesta ea şi-a plănuit revenirea pe piaţă cu albumul intitulat Strip me. Primul single a fost Touch, o piesă tipică Natashei, dar care nu a avut suficientă putere ca să mă cucerească precum a făcut-o Strip Me, al doilea single de pe albumul omonim.
Compusă de Ryan Tedder, solistul formaţiei One Republic, piesa este o dovadă pop pură. Este sweet, dar totuşi dinamică şi te face să o iubeşti pe loc. Ritmul tobelor şi influenţele electro din fundal ajută vocea Natashei să propulseze mesajul ferm al piesei. Strip me face o aluzie la total altceva decât ceea ce oferă piesa. Defapt, Strip me este în acest caz un sinonim la descoperă-mă, acesta fiind şi povestea versurilor în care personajul încearcă să îşi apere calităţile cu hotărâre şi cu stăruinţă.
Clipul filmat adiacent are înclinaţii imagistice clare. Cadrele se desfăşoară în concordanţă cu evoluţia versurilor, chiar acentuând mesajul transmis. Se observă tendinţa prin care mulţi artişti sunt "muşamalizaţi" pentru a se conforma standardelor moderne ale muzicii, aici interevenind Natasha cu personalitatea sa puternică, împiedicând acest lucru cu naturaleţea ei şi modestia ei. Este un clip genial ce primeşte lejer nota 10 din partea mea.
Ruby este o nouă cântăreaţă apărută pe piaţa românească. Chiar dacă pare o copie ieftină a Innei, Ruby e mult mai "reală". Nu cred că are aceeşi calitate a vocii precum Inna(care are o voce destul de bună), însă îmi place mai mult Ruby decât Alexandra Apostoleanu.
Single-ul de debut al Claudiei(Ana Claudia Grigore este numele de naştere al cântăreţei) a fost Touch Me, o piesă bună care aborda un dance uşurel, cu o vocea foarte auto-tunată deci nu îţi puteai face o impresie despre cum sună vocea ei fără a fi modificată. Mi-a plăcut şi încă îmi place Touch Me, e o piesă ce putea fi hit chiar dacă nu e popcorn. Însă nu a fost un hit, dar s-a auzit(şi probabil încă se mai aude) prin Cipru, Argentina şi alte ţări.
Get High e şi ea o piesă bună. Când am auzit-o prima dată am fost uşor dezamăgit, cred că intră prea mult în "brânza" muzicii nasoale numită house românesc. Însă totuşi are un altfel de ritm, cu uşor alte instrumente şi cu o voce destul de naturală. Despre vocea ei nu sunt prea multe de spus, momentan. Are o voce ciudată şi mulţi o consideră nasoală. Nu e suavă, e ascuţită şi bună pentru dance. E o altfel de voce(referându-mă la timbru). Nu se ştie cum sună live. Ruby nu a avut până acum nicio apariţie live la TV sau oriunde altundeva. Ar trebui să aibă o voce ok live având în vedere că a absolvit un liceu cu pregătire muzicală. Mesajul piesei constă în relaxare, şi apreciez faptul că nu s-a insistat exagerat de mult pe ideea aceea de dragoste existentă cam în fiecare piesă scoasă pe piaţă de diferiţi solişti. E un mesaj universal, ceea ce ar trebui să prindă. Până acum are multe păreri de bine şi puţine de rău, asta fiind o chestie importantă ce ar putea duce la airplay masiv. Dacă se va întampla asta, rămâne de văzut.
Piesa e în colaborare cu Juan Magan, cel care a colaborat şi cu Inna la Un momento, acesta fiind motivul pentru care mulţi cred că Ruby ar copia-o pe respectiva, însă acest lucru este greşit, Ruby declarând ca Juan Magan a vrut să colaboreze şi la Touch Me, însă doar acum a avut parte de această colaborare.
Nelly Furtado este una dintre cele mai mari soliste ale deceniului. A avut parte de o mulţime de hituri în toată lumea, câteva chiar şi în România(albumul Loose a fost premiat cu triplu disc de platină pentru vânzări). Ea a împlinit anul acesta 10 ani de activitate.
Piesa Night is young doreşte să celebreze aceşti ani de activitate. E o piesă bună zic eu, chiar dacă trebuie să o asculţi de mai multe ori ca să o îţi placă cu adevărat. Adoptă un gen pop combinat cu puţin dance şi mult mai puţin electro. Mesajul piesei prezintă o maturizare, dar care totuşi permite persoanei unei accese de distracţie, să le spunem aşa, precum cel care este prezentat în clip. Chiar dacă e destul de kitchos, acesta merge bine în concordanţă cu piesa şi o susţine pe nivel vizual. Nelly e un fel de învăţător vocal, o femeie în toată firea, care se transformă într-o adolescentă lipsită de griji care vrea doar să petreacă alături de prieteni. Nu se observă niciun iubit prin jur, ceea ce poate contribui ca un minimesaj: nu ai nevoie de dragoste pentru a te simţi bine!
Just enjoy the music!
