1. Are you satisfied - o deschidere perfectă pentru album; negativ "jumpy", versuri manifest împtriva mediocrului
2. Shampain - piesa cu nr. 2 e cea mai electrică şi sintetică(nu in modul rău. mă refer aici la sound-ul dat de sintetizatoare). Viitor single la care s-a filmat şi videoclip(poze aici) însă nu cred ca va prinde la fel de bine precum Oh No. Sau poate că da. Claro, refrenul e scăpat de sub control.
3. I am not a robot - al treilea single de pe acest material. chiar dacă începe lent, pe parcurs ritmul creşte iar refrenul este mai puţin ritmat, dar mai mult melodios. foarte melodios. piesa vrea să exprime cu ajutorul versurilor sale punctul de maximă încordare al unei finţe umane, momentul când spui "i am not a robot"! este un imn al celor care se seacă de prea multe morala constând în cunoaşterea a propriei limite
4. Girls - una dintre piesele ce m-a cucerit de la primele acorduri; muzică ritmată, dar totuşi bizară şi versurile manifest prezintă din nou degradarea personlităţii, în special a fetelor, a oamenilor de azi.
5. Mowgli`s Road - prim-single al acestui album. MR are în orchestraţie un beat/synth ce mi-a făcut urechile să placă acestă melodie de la primul play. abordând un sound ritmat, e o piesă de rezistenţă
6. Obsessions - Obsessions reprezină povestea obsesiilor/viciilor spusă pe o melodie liniştită, dreamy, care ca prin minune se trezeşte la viaţă pe parcursul refrenului
7. Hollywood - al doilea single al albumului, Hollywood e o mică revoltă împotriva stilului american de a trăi. cel puţin se critică "mess that`s America". americanii s-ar putea să se simtă puţin jigniţi. refrenul=explosion
8. The Outsider - este una dintre piesele de rezistenţă, abordează un sound mai electronic, ritmat. o linie melodică precum şi instrumental frumos
9. Hermit the frog - o altă piesă de rezistenţă datorită ritmului săritor, versuri inteligente, voce impecabilă.
10. Oh No! - piesa cu numărul 10 e cu siguranţă cea mai bună de pe album. de ce? pentru melodia jucăuşă şi săritoare, poate chiar puerilă şi pentru versurile inteligente ce sunt defapt răspunsul la MR. dacă MR era întrebarea, atunci Oh No e răspunsul. prezintă într-un total autocunoaşterea persoanei, fiind cea mai personală melodie de pe album, cel puţin asta denotă persoana folosită în versuri. claro, single!
11. Rootless - o piesă modestă în comparaţie cu potenţialele hit-uri de pe acest album. atracţia principală cade pe refren unde instrumentele şi vocea Marinei îşi fac de cap. o melodie liniştită şi light în rest.
12. Numb - o altă piesă modestă, în care linia melodică seamănă cu cea de la o piesă de operă. tema: prostia, căutarea vieţii bune
13: Guilty - iar uite aşa se încheie The Family Jewels, cu o melodie ce are un refren aparte ce te cucereşte. iar, o piesă modestă dar care nu e una rea.
Concluzie: The Family Jewels primeşte din partea mea nota 10/10. E un album genial, plin de potenţiale hit-uri, de semnificaţii şi mesaje, o voce inconfundabilă, unul dintre cele mai originale albume ale perioadei. Ah da, albumul e structurat foarte bine: primele 10 piese ar putea fi toate single-uri, iar ultimele trei piese sunt doar pentru admiratorii genului. Asta nu înseamnă că sunt nereuşite, ba din contra...
Piesele Marinei sunt exact cum trebuie să fie: liniştite sau puţin ritmate până la refren, când totul se dezlănţuie şi prinde viaţă. Ajutorul versurilor inteligente e bine-venit în această situaţie, fiind poate unul dintre motivele pentru care aceste piese nu sunt numai capodopere comerciale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Fii drăguţ şi dă-ţi cu părerea